1 00:00:03,000 --> 00:00:06,000 Aceasta este povestea unei aventuri epocale... 2 00:00:10,320 --> 00:00:15,320 o poveste a curiozității, curajului și perseverenței... 3 00:00:19,000 --> 00:00:24,000 o poveste a felului în care europenii s-au îndreptat spre emisfera sudică pentru a privi stelele. 4 00:01:13,000 --> 00:01:17,000 Direcția: Sud 5 00:01:18,000 --> 00:01:23,000 Bun venit la ESO, Observatorul European din Emisfera Sudică! 6 00:01:24,999 --> 00:01:28,400 Deși are 50 de ani, este mai plin de viață ca niciodată. 7 00:01:34,520 --> 00:01:37,520 ESO este fereastra Europei către stele. 8 00:01:38,280 --> 00:01:41,280 Aici astronomi din 15 tări 9 00:01:41,320 --> 00:01:44,240 își unesc forțele pentru a descifra tainele Universului. 10 00:01:44,960 --> 00:01:45,960 Cum? 11 00:01:45,999 --> 00:01:49,400 Construind cel mai mare telescop de pe Pământ, 12 00:01:49,440 --> 00:01:51,840 proiectând aparate și instrumente performante 13 00:01:52,280 --> 00:01:54,280 pentru a scruta cerul. 14 00:01:57,000 --> 00:02:00,000 Cu ele privesc corpurile cerești din apropiere și din depărtare, 15 00:02:00,000 --> 00:02:03,000 de la comete care traversează Sistemul Solar 16 00:02:03,000 --> 00:02:06,560 la galaxii îndepărtate, aproape de marginea spațiului și timpului, 17 00:02:06,600 --> 00:02:12,000 oferindu-ne imagini proaspete și o perspectivă unică asupra Universului. 18 00:02:42,560 --> 00:02:45,840 Un Univers plin de mistere nedezlegate și de secrete ascunse 19 00:02:46,320 --> 00:02:48,080 și de o frumusețe care îți taie răsuflarea. 20 00:02:50,080 --> 00:02:52,080 De pe piscurile îndepărtaților munți din Chile, 21 00:02:52,120 --> 00:02:54,880 astronomii europeni încearcă să ajungă la stele. 22 00:02:55,999 --> 00:02:57,160 Dar de ce din Chile? 23 00:02:57,160 --> 00:02:59,400 Ce i-a determinat pe astronomi să meargă spre sud? 24 00:03:02,560 --> 00:03:07,800 Observatorul Astronomic din Emisfera Sudică își are sediul principal în Garching, Germania, 25 00:03:11,880 --> 00:03:16,000 dar din Europa, doar o parte a cerului poate fi văzută. 26 00:03:16,000 --> 00:03:19,080 Pentru a completa sfera cerească, trebuie să călătorești spre sud. 27 00:03:27,880 --> 00:03:32,999 Timp de secole, hărțile cerului din emisfera sudică arătau o mulțime de zone necunoscute - 28 00:03:33,000 --> 00:03:36,000 O Terra Incognita a Universului. 29 00:03:37,200 --> 00:03:38,800 1595. 30 00:03:39,440 --> 00:03:43,320 Pentru prima dată, negustorii danezi navighează spre Indiile de Est. 31 00:03:49,880 --> 00:03:54,320 Pe timp de noapte, navigatorii Pieter Keyser și Friederick de Houtman 32 00:03:54,320 --> 00:03:59,400 au măsurat poziția a peste 130 de stele de pe cerul sudic. 33 00:04:05,600 --> 00:04:10,600 La scurtă vreme, au apărut globuri și hărți cerești care arătau 12 constelații noi, 34 00:04:10,640 --> 00:04:14,840 pe care europenii nu le mai văzuseră până atunci. 35 00:04:16,280 --> 00:04:20,280 Britanicii au fost primii care au construit un avanpost astronomic 36 00:04:20,280 --> 00:04:21,920 în emisfera sudică. 37 00:04:22,320 --> 00:04:27,320 Observatorul Regal din Capul Bunei Speranțe a fost fondat în anul 1820 38 00:04:28,640 --> 00:04:33,160 Puțin timp după acest moment, John Herschel își construiește propiul observator astronomic, 39 00:04:33,160 --> 00:04:36,040 aproape de faimosul Table Mountain din Africa de Sud. 40 00:04:37,999 --> 00:04:38,999 Ce priveliște! 41 00:04:39,920 --> 00:04:44,920 Cer întunecat. Aglomerări luminoase și nori de stele deasupra capului. 42 00:04:46,160 --> 00:04:49,999 Nu e de mirare că observatoarele din Harvard, Yale și Leiden 43 00:04:50,000 --> 00:04:53,720 și-au plasat în scurt timp stațiile astronomice acolo. 44 00:04:53,760 --> 00:04:57,000 Dar explorarea cerului sudic 45 00:04:57,000 --> 00:05:01,000 a necesitat mult curaj, pasiune și perseverență. 46 00:05:06,400 --> 00:05:08,600 Până acum 50 de ani 47 00:05:08,600 --> 00:05:12,240 marea majoritate a telescoapelor erau localizate la nord de ecuator. 48 00:05:13,040 --> 00:05:15,360 Deci, de ce este cerul sudic atât de important? 49 00:05:17,680 --> 00:05:21,640 În primul rând, pentru că era un întins teritoriu neexplorat. 50 00:05:22,120 --> 00:05:24,640 Pur si simplu nu se poate vedea tot cerul din Europa. 51 00:05:25,320 --> 00:05:29,320 Cel mai bun exemplu este centrul Căii Lactee, galaxia în care trăim. 52 00:05:29,880 --> 00:05:32,880 El este greu de observat din Emisfera de Nord, 53 00:05:32,920 --> 00:05:34,920 dar în sud, se vede chiar deasupra capului. 54 00:05:36,960 --> 00:05:38,960 Iar apoi mai există și Norii lui Magellan - 55 00:05:38,999 --> 00:05:42,280 două mici galaxii care învecinează Calea Lactee. 56 00:05:42,440 --> 00:05:47,360 Ele nu se pot vedea în Emisfera Nordică, dar sunt foarte vizibile dacă te afli la sud de Ecuator. 57 00:05:48,440 --> 00:05:49,440 Apoi, în ultimul rând, 58 00:05:49,520 --> 00:05:53,840 astronomii europeni s-au lovit întotdeauna de poluarea luminoasă și de vremea rea. 59 00:05:53,880 --> 00:05:57,120 În sud mare parte din problemele lor își găsesc rezolvarea. 60 00:06:00,080 --> 00:06:04,720 O plimbare cu barca în Olanda în iunie 1953 schimbă istoria. 61 00:06:05,000 --> 00:06:07,600 Aici, pe IJselmeer, 62 00:06:07,600 --> 00:06:10,600 astronomul german/american Walter Baade 63 00:06:10,600 --> 00:06:13,000 și astronomul olandez Jan Oort 64 00:06:13,000 --> 00:06:16,000 le-au mărturist colegilor planul lor de a înființa un observator european 65 00:06:16,000 --> 00:06:18,000 în emisfera sudică. 66 00:06:22,160 --> 00:06:26,720 În mod individual, nici o țară europeană nu putea concura cu Statele Unite, 67 00:06:27,240 --> 00:06:29,240 dar împreună se putea realiza acest proiect. 68 00:06:29,560 --> 00:06:34,560 Șapte luni mai târziu, 12 astronomi din 6 țări s-au adunat aici, 69 00:06:34,560 --> 00:06:37,080 în impunătoarea Sală a Senatului din Universitatea din Leiden. 70 00:06:37,960 --> 00:06:39,400 Au semnat o declarație, 71 00:06:39,400 --> 00:06:45,000 prin care își exprimau dorința de a înființa un observator european în Africa de Sud. 72 00:06:45,040 --> 00:06:48,000 Acest fapt a netezit calea apariției ESO. 73 00:06:48,760 --> 00:06:50,880 Dar stai puțin... tocmai în Africa de Sud? 74 00:06:52,520 --> 00:06:54,440 Ei bine, e logic, desigur. 75 00:06:54,600 --> 00:07:00,000 Africa de Sud avea deja un observator în Capetown, și după 1909, 76 00:07:00,000 --> 00:07:03,000 a mai înființat Observatorul Transvaal din Johannesburg. 77 00:07:03,000 --> 00:07:07,600 Observatorul din Leiden își avea sediul în Hartebeespoort. 78 00:07:09,960 --> 00:07:11,960 În 1995, 79 00:07:11,999 --> 00:07:17,520 astronomii au montat echipamente de testare pentru a găsi cel mai potrivit loc pentru un telescop mare. 80 00:07:17,600 --> 00:07:24,000 Zeekoegat din Great Karoo sau Tafelkopje, în Bloemfontein, 81 00:07:25,000 --> 00:07:27,640 dar vremea nu era favorabilă. 82 00:07:29,000 --> 00:07:34,720 În jurul anului 1960, atenția le-a fost îndreptată către peisajul accidentat din nordul statului Chile în America de Sud. 83 00:07:35,640 --> 00:07:38,999 Astronomii americani plănuiau de asemenea 84 00:07:39,000 --> 00:07:41,600 să inființeze acolo propriul lor observator din Emisfera de Sud. 85 00:07:41,600 --> 00:07:48,000 Expedițiile istovitoare cu caii i-au convins că acolo erau condiții atmosferice mai bune decât în Africa de Sud. 86 00:07:48,040 --> 00:07:52,400 În 1963, zarurile au fost deja aruncate. Chile era locul ideal. 87 00:07:53,000 --> 00:07:56,000 6 luni mai târziu, în Cerro La Silla a fost ales 88 00:07:56,000 --> 00:07:59,520 viitorul sediu al Observatorului European din Emisfera Sudică. 89 00:07:59,800 --> 00:08:03,000 ESO nu mai era un vis neîmplinit. 90 00:08:03,240 --> 00:08:10,280 Într-un final, cinci țări europene au semnat Convenția ESO la 5 octombrie 1962 – 91 00:08:10,840 --> 00:08:15,680 ziua oficială a Observatorului European din Emisfera Sudică. 92 00:08:15,720 --> 00:08:19,600 Belgia, Germani, Franța, Olanda și Suedia 93 00:08:19,600 --> 00:08:24,000 erau ferm convinse că împreună vor ajunge la stelele din emisfera sudică. 94 00:08:25,680 --> 00:08:29,680 La Silla și împrejurimile sale au fost cumpărate de la guvernul chilian. 95 00:08:30,440 --> 00:08:32,720 O șosea a fost construită în mijlocul pustietății. 96 00:08:33,880 --> 00:08:38,999 Primul telescop ESO a luat naștere la o oțelărie din Rotterdam 97 00:08:40,880 --> 00:08:43,600 și în Decembrie 1966 98 00:08:43,640 --> 00:08:49,000 Observatorul European din Emisfera Sudică și-a deschis primul ochi spre cer. 99 00:08:49,000 --> 00:08:54,320 Europa se îmbarcase în marea călătorie a descoperirilor cosmice. 100 00:09:00,000 --> 00:09:05,000 Dacă ne întoarcem în timp 101 00:09:07,000 --> 00:09:14,640 cu 167.000 de ani în urmă, vom vedea explozia unei stele dintr-o mică galaxie care orbitează în jurul Căii Lactee. 102 00:09:17,720 --> 00:09:20,160 În momentul exploziei îndepărtate, 103 00:09:20,200 --> 00:09:24,440 Homo sapiens tocmai începuse să rătăcească prin savana africană. 104 00:09:26,720 --> 00:09:29,640 Nimeni nu avea cum să observe artificiile cosmice, 105 00:09:29,760 --> 00:09:34,920 pentru că explozia de lumină de-abia pornise în lunga sa călătorie către Pământ. 106 00:09:36,240 --> 00:09:41,280 În momentul în care lumina de la supernovă parcursese 98% din distanță 107 00:09:41,360 --> 00:09:46,200 filozofii greci de abia începuseră să discute despre alcătuirea cosmosului. 108 00:09:48,520 --> 00:09:50,840 Chiar înainte ca lumina să atingă Pământul, 109 00:09:50,920 --> 00:09:56,400 Galileo Galilei își încerca primele telescoape destul de primitive, îndreptându-le spre cer, 110 00:09:59,800 --> 00:10:03,000 iar pe 24 februarie 1987, 111 00:10:03,200 --> 00:10:07,280 atunci când fotonii rezultați din explozie au început, în sfârșit, să ajungă pe suprafața planetei noastre, 112 00:10:07,360 --> 00:10:12,200 astronomii erau pregătiți să observe supernova până în cele mai mici detalii. 113 00:10:13,760 --> 00:10:15,760 Supernova 1987A 114 00:10:15,800 --> 00:10:17,920 a explodat pe cerul sudic – 115 00:10:17,999 --> 00:10:20,999 neputând fi văzută din Europa ori din Statele Unite. 116 00:10:21,000 --> 00:10:25,560 Dar între timp, ESO își construise primul său telescop mare în Chile, 117 00:10:25,560 --> 00:10:30,000 oferindu-le astronomilor un loc pe primul al acestui spectacol cosmic. 118 00:10:32,560 --> 00:10:35,440 Telescopul este, desigur, principala unealtă 119 00:10:35,480 --> 00:10:39,600 care ne permite să descifrăm secretele Universului. 120 00:10:40,400 --> 00:10:44,800 Telescoapele colectează mult mai multă lumină decât ochiul liber 121 00:10:44,840 --> 00:10:49,480 și astfel ele dezvăluie stele mai slab luminate și ne permit să cercetăm spațiul în profunzime. 122 00:10:51,480 --> 00:10:55,920 La fel ca o lupă, telescoapele arată cele mai mici detalii. 123 00:10:57,680 --> 00:11:01,720 Iar atunci când sunt echipate cu camere de mare precizie și cu spectrografe, 124 00:11:01,760 --> 00:11:07,000 ne oferă o mulțime de informații cu privire la planete, stele și galaxii. 125 00:11:14,360 --> 00:11:18,120 Primul telescopul ESO din La Silla era de fapt un buchet de telescoape. 126 00:11:18,160 --> 00:11:21,160 Acesta cuprindea instrumente de dimensiuni mici ale țărilor participante 127 00:11:21,200 --> 00:11:24,040 dar și astrografe mari și camere de câmp larg (WFC3). 128 00:11:34,200 --> 00:11:38,360 Telescopul de 2,2 metri – acum în vârstă de aproape 30 de ani – 129 00:11:38,400 --> 00:11:41,880 încă mai oferă unele dintre cele mai dramatice priveliști ale cosmosului. 130 00:12:22,720 --> 00:12:25,160 La cel mai înalt punct din Cerro La Silla 131 00:12:25,160 --> 00:12:30,800 se află cea mai mare achiziție ESO a acelei epoci – telescopul de 3,6 metri. 132 00:12:31,160 --> 00:12:35,480 În vârstă de 35 de ani, acesta a fost reconfigurat pentru a vâna planete. 133 00:12:37,000 --> 00:12:42,640 De asemenea, astronomii suedezi au construit o farfurie strălucitoare cu un diametru de 15 metri 134 00:12:42,680 --> 00:12:46,120 pentru a studia microundele din norii cosmici reci. 135 00:12:47,280 --> 00:12:52,600 Împreună, aceste telescoape au ajutat la descifrarea Universului în care trăim. 136 00:13:06,840 --> 00:13:10,840 Pământul este doar una dintre planetele Sistemului Solar. 137 00:13:16,160 --> 00:13:19,200 Începând cu mica Mercur până la giganticul Jupiter, 138 00:13:19,240 --> 00:13:24,960 sferele de rocă și mingile gazoase din Sistemul Solar sunt resturile rămase după formarea Soarelui. 139 00:13:30,360 --> 00:13:35,360 Soarele, la rândul lui, este o stea medie din Galaxia Calea Lactee. 140 00:13:36,800 --> 00:13:42,080 Un strop de lumină între sutele de miliarde de stele similare – 141 00:13:42,160 --> 00:13:46,640 între gigantele roșii în expansiune, piticile albe rezultate din implozie 142 00:13:46,800 --> 00:13:49,720 și stele de neutroni rotitoare. 143 00:13:50,920 --> 00:13:55,840 Brațele spiralate ale Căii Lactee sunt înconjurate de nebuloase strălucitoare, 144 00:13:56,000 --> 00:13:59,040 cu întinse roiuri luminoase de stele abia născute, 145 00:13:59,240 --> 00:14:03,640 în vreme ce grupurile globulare roiesc lent prin galaxie. 146 00:14:08,560 --> 00:14:13,400 Iar Calea Lactee este doar una dintre nenumăratele galaxii din vastul Univers, 147 00:14:13,400 --> 00:14:18,920 care se tot dilată de la Big Bang încoace, adică de aproape 14 miliarde ani. 148 00:14:26,440 --> 00:14:31,560 În ultimii 50 de ani, ESO a contribuit enorm la dezvăluirea locului nostru în Univers. 149 00:14:31,760 --> 00:14:36,000 Uitându-ne pe cer, ne-am descoperit propriile origini. 150 00:14:36,240 --> 00:14:41,999 Facem parte din mărața epopee cosmică. Fără stele, noi nu am fi azi aici. 151 00:14:45,320 --> 00:14:50,320 Universul a luat naștere cu ajutorul hidrogenului și al heliului, cele mai ușoare elemente. 152 00:14:50,400 --> 00:14:55,720 Însă stelele sunt ca niște cuptoare nucleare, care transformă elementele ușoare în unele mai grele, 153 00:14:58,040 --> 00:15:01,560 iar supernovele de tipul acesteia, 1987A, 154 00:15:01,600 --> 00:15:05,680 însămânțează Universul cu rezultatele acestei alchimii stelare. 155 00:15:08,440 --> 00:15:13,240 Atunci când s-a format Sistemul Solar, cu 4,6 miliarde de ani în urmă, 156 00:15:13,440 --> 00:15:16,960 acesta conținea urme de astfel de elemente grele. 157 00:15:17,080 --> 00:15:21,400 Metale și silicați, dar și carbon și oxigen. 158 00:15:22,600 --> 00:15:27,600 Carbonul din mușchii noștri, fierul din sânge, și calciul din oase - 159 00:15:27,600 --> 00:15:31,240 toate au fost create când a apărut și prima generație de stele. 160 00:15:31,280 --> 00:15:34,000 Eu și cu tine am fost literalmente creați în cer. 161 00:15:35,440 --> 00:15:38,800 Dar răspunsurile duc mai tot timpul la noi întrebări. 162 00:15:39,080 --> 00:15:42,640 Cu cât învățăm mai mult, cu atât misterele se adâncesc. 163 00:15:45,040 --> 00:15:48,560 Care este originea și ce soartă vor avea galaxiile? 164 00:15:52,560 --> 00:15:57,560 Mai există și alte sisteme solare acolo departe și oare există viață în lumile extraterestre? 165 00:16:05,080 --> 00:16:10,480 Ce se ascunde chiar în inima întunecată a galaxiei noastre, Calea Lactee? 166 00:16:21,240 --> 00:16:25,000 Cu certitudine, astronomii aveau nevoie de telescoape mult mai puternice, 167 00:16:25,000 --> 00:16:28,720 iar ESO a fost cea care le-a pus la dispoziție noi unelte revoluționare. 168 00:16:39,880 --> 00:16:44,440 Privire ageră 169 00:16:45,800 --> 00:16:49,360 Cu cât mai mare, cu atât mai bine – cel puțin atunci când vine vorba despre oglinzile telescoapelor. 170 00:16:49,360 --> 00:16:54,440 Însă oglinzile mari trebuie să fie și groase dacă vrei să nu se deformeze sub propria greutate. 171 00:16:55,120 --> 00:16:59,400 Iar oglinzile foarte mari oricum se deformează, oricât de groase și de grele ar fi. 172 00:17:00,480 --> 00:17:07,160 Care este soluția? Oglinzile subțiri și mai puțin grele – și puțină magie numită optică activă. 173 00:17:08,120 --> 00:17:11,360 ESO a pus la punct acesastă tehnologie spre sfârșitul anilor 1980, 174 00:17:11,440 --> 00:17:13,840 când a dat în folosință New Technology Telescope. 175 00:17:15,240 --> 00:17:17,480 Iar acesta înseamnă știință de înaltă clasă și de ultimă oră. 176 00:17:17,480 --> 00:17:23,560 Oglinzile Very Large Telescope – VLT - au 8,2 metri în diametru... 177 00:17:23,560 --> 00:17:26,280 ....dar numai 20 de centimetri grosime. 178 00:17:27,120 --> 00:17:28,120 Și aici intervine magia: 179 00:17:28,760 --> 00:17:31,120 un sistem de control computerizat are gijă ca 180 00:17:31,120 --> 00:17:36,880 oglinzile să-își păstreze tot timpul forma dorită cu o precizie nanometrică. 181 00:17:53,200 --> 00:17:56,960 VLT este cel mai important instrument al ESO. 182 00:17:57,120 --> 00:18:03,600 Patru telescoape identice, își unesc forțele pe piscul Cerro Paranal din nordul Chile-ului. 183 00:18:03,640 --> 00:18:05,840 Construite în anii 1990, 184 00:18:05,840 --> 00:18:10,520 acestea le-au oferit astronomilor accesul la tehnologia de ultimă generație. 185 00:18:15,240 --> 00:18:20,720 În mijlocul deșertului Atacama, ESO a creat un paradis al astronomilor. 186 00:18:36,040 --> 00:18:38,360 Oamenii de știință stau în La Residentia, 187 00:18:38,360 --> 00:18:41,760 o casă de oaspeți parțial îngropată sub pământ și pietriș 188 00:18:41,800 --> 00:18:44,160 într-una dintre cele mai aride zone de pe planetă. 189 00:18:44,640 --> 00:18:50,720 Dar înăuntru se află palmieri viguroși, o piscină, și .... delicioasele deserturi chiliene. 190 00:18:53,640 --> 00:18:54,520 Desigur că 191 00:18:54,560 --> 00:18:58,800 marele avantaj al Very Large Telescope nu este piscina de alături, 192 00:18:59,000 --> 00:19:02,560 ci perspectiva unică pe care o oferă asupra Universului. 193 00:19:07,400 --> 00:19:11,480 VLT nu ar putea exista fără oglinzile subțiri și optica activă. 194 00:19:12,000 --> 00:19:13,080 Dar mai este încă ceva. 195 00:19:13,080 --> 00:19:18,320 Stelele apar neclare chiar și atunci când sunt observate cu cele mai bune și mai mari telescoape. 196 00:19:18,320 --> 00:19:22,360 Care este motivul? Atmosfera Pământului este cea care distorsionează imaginile. 197 00:19:26,920 --> 00:19:31,200 Aici intervine a doua metodă magică. 198 00:19:32,880 --> 00:19:39,200 Pe Paranal, razele laser străpung cerul nopții pentru a crea stele artificiale. 199 00:19:39,200 --> 00:19:43,720 Senzorii utilizează aceste stele pentru a măsura distorsiunile atmosferice. 200 00:19:43,840 --> 00:19:46,080 Și de sute de ori pe secundă 201 00:19:46,160 --> 00:19:50,200 imaginea este corectată de oglinzile deformabile controlate de computer. 202 00:19:52,240 --> 00:19:57,480 Și care este rezultatul final? E ca și cum atmosfera turbulentă ar fi complet înlăturată. 203 00:19:57,840 --> 00:19:59,200 Priviți diferența! 204 00:20:06,240 --> 00:20:09,680 Calea Lactee este o galaxie gigantică în formă de spirală. 205 00:20:09,680 --> 00:20:14,440 Iar în inima ei – la 27 000 de ani lumină depărtare – 206 00:20:14,440 --> 00:20:19,400 se află taina pe care a descoperit-o cel mai mare telescop de la ESO. 207 00:20:21,640 --> 00:20:25,560 Nori masivi de praf ne împiedică să privim în inima Căii Lactee. 208 00:20:25,640 --> 00:20:29,520 Dar camerele în infraroșu pot străpunge praful 209 00:20:29,600 --> 00:20:31,880 și descoperă ceea ce se află în spatele acestuia. 210 00:20:37,640 --> 00:20:43,080 Ajutate de optica adaptivă, ele descoperă zeci de stele gigante roșii, 211 00:20:43,640 --> 00:20:47,520 iar în decursul anilor se poate analiza mișcarea acestor stele! 212 00:20:47,640 --> 00:20:52,320 Ele orbitează în jurul unui obiect nevăzut din centrul Căii Lactee. 213 00:20:53,760 --> 00:20:59,440 Judecând din perspectiva mișcărilor stelare, obiectul invizibil trebuie să fie extrem de masiv. 214 00:21:00,200 --> 00:21:06,800 O gaură neagră monstruoasă, cântărind cu 4,3 milioane de ori mai mult decât cântărește Soarele. 215 00:21:07,520 --> 00:21:11,600 Astronomii au observat chiar limbile de foc aruncate de norii de gaz 216 00:21:11,600 --> 00:21:13,640 care se prăbușesc în gaura neagră. 217 00:21:13,800 --> 00:21:18,160 Și toate acestea sunt văzute prin simpla putere a opticii adaptivă. 218 00:21:20,120 --> 00:21:25,160 Astfel, oglinzile subțiri și optica activă fac posibilă construirea unui telescop gigantic. 219 00:21:25,200 --> 00:21:28,680 Iar optica adaptivă se ocupă de turbulențele atmosferice, 220 00:21:28,680 --> 00:21:31,200 oferindu-ne imagini extrem de clare. 221 00:21:32,000 --> 00:21:34,640 Dar încă nu am terminat cu magia! 222 00:21:34,680 --> 00:21:38,240 Mai apelăm la al treilea tur de magie. Numele acestuia este interferometria. 223 00:21:40,680 --> 00:21:44,360 VLT este alcătuit din patru telescoape. 224 00:21:44,360 --> 00:21:49,960 Împreună, ele se pot comporta ca un singur telscop virtual de 130 de metri. 225 00:21:52,520 --> 00:21:57,560 Lumina colectată de telescoapele individuale este direcționată către tuneluri de evacuare 226 00:21:57,560 --> 00:22:00,800 și acumulată în laboratorul din subteran. 227 00:22:03,000 --> 00:22:09,000 Aici, undele electromagnetice sunt combinate utilizând metrologia laser și linii de întârziere complicate. 228 00:22:13,960 --> 00:22:19,240 Rețeaua rezultată are puterea de acumulare a luminii de la 4 oglinzi a câte 8,2 metri fiecare, 229 00:22:19,280 --> 00:22:25,440 și „privirea de vultur” a unui telescop imaginar de mărimea a 50 de terenuri de tenis. 230 00:22:28,040 --> 00:22:32,080 Patru telescoape auxiliare oferă rețelei mai multă flexibilitate. 231 00:22:32,120 --> 00:22:35,840 Ele pot părea mici în comparație cu cei patru giganți. 232 00:22:35,960 --> 00:22:40,400 Cu toate acestea, ele sunt echipate cu oglinzi de 1,8 metri în diametru. 233 00:22:40,800 --> 00:22:45,360 Oricum ele sunt mai mari decât cel mai mare telescop din lume de acum 100 de ani! 234 00:22:47,040 --> 00:22:50,360 Interferometria optică este un miracol. 235 00:22:50,640 --> 00:22:54,400 Magia luminii stelelor, prinsă în laț în deșert. 236 00:22:54,960 --> 00:22:58,160 Iar rezultatele sunt impresionante! 237 00:22:59,920 --> 00:23:05,120 Interferometrul Very Large Telescope - VLT- "vede" de 50 de ori mai bine 238 00:23:05,160 --> 00:23:07,160 decât telescopul Hubble. 239 00:23:09,640 --> 00:23:14,440 Spre exemplu, ne oferă o imagine de detaliu a unei stele duble vampir. 240 00:23:15,960 --> 00:23:19,320 O altă stea fură materie de la vecina sa. 241 00:23:23,480 --> 00:23:28,240 Nori neregulați din praf de la stele au fost detectați în jurul lui Betelgeuse – 242 00:23:28,240 --> 00:23:32,200 o stea gigantă care este pe punctul de a deveni supernovă. 243 00:23:34,560 --> 00:23:40,360 Iar în discurile de praf cosmic din jurul stelelor noi, astronomii au găsit... 244 00:23:40,480 --> 00:23:44,280 ... materia primă pentru viitoarele lumi asemănătoare Pământului. 245 00:23:44,760 --> 00:23:50,400 Very Large Telescope (VLT) reprezintă privirea ageră a omenirii îndreptată spre cer. 246 00:23:51,200 --> 00:23:54,880 Astronomii au însă alte metode de a-și extinde orizonturile 247 00:23:54,880 --> 00:23:57,320 și de a-și lărgi perspectivele. 248 00:23:57,320 --> 00:23:59,999 La Observatorul European din Emisfera Sudică, 249 00:24:00,000 --> 00:24:05,400 ei au ajuns să vadă Universul într-o lumină complet diferită. 250 00:24:11,920 --> 00:24:18,720 Schimbarea perspectivei 251 00:24:24,400 --> 00:24:25,720 Bună muzica, nu-i așa? 252 00:24:26,880 --> 00:24:29,640 Dar să presupunem că ai avea o deficiență de auz. 253 00:24:29,640 --> 00:24:32,720 Ce-ar fi dacă nu ai putea auzi frecvențele joase? 254 00:24:34,080 --> 00:24:35,880 Sau pe cele înalte? 255 00:24:37,640 --> 00:24:40,320 Și astronomii s-au aflat în această situație. 256 00:24:41,080 --> 00:24:46,400 Ochiul uman este sensibil doar la o parte din toată radiația din Univers. 257 00:24:46,400 --> 00:24:50,400 Nu putem să vedem să vedem radiația de lungimi de unde mai scurte decât razele violet, 258 00:24:50,400 --> 00:24:52,480 nici mai lungi decât cele roșii. 259 00:24:53,160 --> 00:24:56,320 Nu putem auzi simfonia cosmică în întregime. 260 00:24:58,160 --> 00:25:03,880 Radiațiile infraroșii, sau radiațiile de căldură au fost descoperite de către William Herschel în 1800. 261 00:25:07,480 --> 00:25:10,560 Într-o cameră întunecată, nu mă poți vedea, 262 00:25:11,720 --> 00:25:15,960 dar dacă-ți pui ochelari pentru infraroșu, îmi poți vedea căldura corpului. 263 00:25:18,760 --> 00:25:25,160 În același mod, telescoapele în infraroșu detectează corpurile cosmice care sunt prea reci ca să emită lumină vizibilă, 264 00:25:25,160 --> 00:25:29,800 așa cum sunt norii întunecați de gaz și praf cosmic unde se formează noi stele și planete. 265 00:25:38,880 --> 00:25:39,880 Decenii de-a rândul 266 00:25:39,920 --> 00:25:42,640 astronomii ESO s-au străduit să exploreze Universul 267 00:25:42,640 --> 00:25:44,560 utilizând lungimile de undă în infraroșu, 268 00:25:45,120 --> 00:25:48,240 însă detectorii inițiali erau prea mici, prin urmare, ineficienți. 269 00:25:48,600 --> 00:25:52,000 Imaginea cerului în infraroșu era neclară. 270 00:25:54,160 --> 00:25:58,120 Camerele de luat vederi din ziua de azi sunt imense și puternice. 271 00:25:58,720 --> 00:26:02,800 Ele sunt răcite la temperaturi extrem de scăzute pentru mărirea sensibilității, 272 00:26:04,400 --> 00:26:09,240 Iar Very Large Telescope -VLT- de la ESO este proiectat pentru 273 00:26:14,080 --> 00:26:20,960 De fapt, unele tehnologii, precum interferometria, funcționează în infraroșu. 274 00:26:23,120 --> 00:26:27,560 Ne-am lărgit orizontul pentru a descoperi Universul într-o altă lumină. 275 00:26:31,040 --> 00:26:37,440 Această pată neagră este un nor de praf cosmic. Din cauza ei nici nu putem vedea stelele din fundal, 276 00:26:37,480 --> 00:26:41,960 însă prin intermediul infraroșiilor, putem străpunge norul de pulbere. 277 00:26:43,840 --> 00:26:47,600 Iată Nebuloasa Orion, un incubator stelar. 278 00:26:47,640 --> 00:26:52,480 Multe din stelelele nou-născute sunt ascunse de norii de praf. 279 00:26:52,480 --> 00:26:58,160 Din nou, razele infraroșii vin în ajutorul nostru, scoțând la iveală stelele în formare! 280 00:27:09,080 --> 00:27:13,160 Când li se sfârșește viața, stelele elimină niște bule de gaz. 281 00:27:13,160 --> 00:27:16,880 Spectacole cosmice la lungimi de undă optice 282 00:27:16,880 --> 00:27:21,000 - dar imaginea în infraroșu este mult mai detaliată. 283 00:27:23,280 --> 00:27:25,600 Să nu uităm de stelele și de norii de gaz 284 00:27:25,600 --> 00:27:30,680 capturate de monstruoasa gaură neagră din nucleul galaxiei noastre, Calea Lactee. 285 00:27:30,720 --> 00:27:34,400 Fără camere în infraroșu, nici n-am ști de existența lor. 286 00:27:36,360 --> 00:27:37,720 În alte galaxii, 287 00:27:37,720 --> 00:27:42,880 studiile făcute în infraroșu au scos în evidență adevărata distribuție a stelelor de tipul Soarelui. 288 00:27:45,920 --> 00:27:49,920 Cele mai îndepărtate galaxii pot fi studiate doar în infraroșu. 289 00:27:49,920 --> 00:27:52,640 Lumina lor a trecut spre lungimi de undă mari 290 00:27:52,640 --> 00:27:54,880 prin expansiunea Universului 291 00:27:57,200 --> 00:28:01,640 Aproape de Paranal se află un mic pisc muntos cu o clădire izolată situată în vârf. 292 00:28:02,160 --> 00:28:05,880 În interiorul acestei clădiri se află telescopul VISTA de 4,1 metri diametru. 293 00:28:06,280 --> 00:28:09,960 A fost construit în Marea Britanie, a zecea țară membră ESO. 294 00:28:17,120 --> 00:28:20,640 Până acum, VISTA a lucrat doar în infraroșu. 295 00:28:20,640 --> 00:28:25,400 Telescopul folosește o cameră gigantică, cântărind la fel de mult ca o camionetă. 296 00:28:25,400 --> 00:28:31,960 Într-adevăr, VISTA oferă o panoramă de neegalat a Universului în infraroșu. 297 00:28:33,320 --> 00:28:37,080 ESO face astronomie optică încă de la nașterea sa de acum 50 de ani, 298 00:28:40,080 --> 00:28:43,240 iar astronomie în infraroșu de aproape 30 de ani. 299 00:28:48,480 --> 00:28:51,480 Dar mai există și alte partituri ale simfoniei cosmice. 300 00:28:53,160 --> 00:28:57,640 La 5 000 de metri deasupra nivelului mării, sus în Anzii chilieni, 301 00:28:57,640 --> 00:28:59,800 se află platoul Chajnantor. 302 00:29:01,040 --> 00:29:04,160 Astronomia nu urcă mai sus de atât. 303 00:29:07,320 --> 00:29:10,160 Chajnantor este locul unde este amplasat ALMA 304 00:29:11,200 --> 00:29:14,640 -Telescopul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA). 305 00:29:15,720 --> 00:29:17,560 ALMA este încă în construcție. 306 00:29:17,600 --> 00:29:21,400 Într-un mediu natural atât de ostil este greu și să respiri! 307 00:29:24,360 --> 00:29:27,560 Cu doar 10 din cele 66 de antene pe care le are acum, 308 00:29:27,560 --> 00:29:32,080 ALMA a făcut prima sa observație în toamna anului 2011. 309 00:29:36,200 --> 00:29:42,600 Unde milimetrice din spațiul cosmic. Pentru a le putea observa, trebuie să fii într-o zonă aridă la mare altitudine. 310 00:29:42,640 --> 00:29:47,240 Chajnantor este unul dintre cele mai bune locuri din lume din acest punct de vedere. 311 00:29:51,840 --> 00:29:57,440 Nori de gaz rece și praf negru devin vizibili în această pereche de galaxii aflate în plină coliziune. 312 00:29:58,040 --> 00:30:02,880 Aici nu se nasc stelele; aici sunt concepute. 313 00:30:05,880 --> 00:30:09,560 Iar aceste valuri spiralate rămase de pe urma unei stele moarte 314 00:30:09,560 --> 00:30:12,640 — se datorează oare unei planete care în orbită? 315 00:30:17,040 --> 00:30:18,880 Prin schimbarea modului de a privi cosmosul, 316 00:30:18,880 --> 00:30:23,080 înțelegem mai bine tot ce este legat de originea planetelor, stelelor și galaxiilor, 317 00:30:23,560 --> 00:30:26,880 precum și de integrala simfoniilor cosmice. 318 00:30:37,999 --> 00:30:42,640 Spre stele 319 00:30:44,640 --> 00:30:47,720 Stephane Guisard iubește stelele. 320 00:30:48,800 --> 00:30:51,240 Nu e de mirare că iubește și nordul Chile-ului. 321 00:30:52,280 --> 00:30:56,560 Aici, imaginea Universului este una dintre cele mai bune din lume. 322 00:30:58,080 --> 00:31:01,280 Și nu e de mirare că iubește Observatorul European din Emisfera Sudică. 323 00:31:01,320 --> 00:31:03,640 — Ochiul Europei îndreptat către cer. 324 00:31:04,760 --> 00:31:08,320 Stephane este un renumit fotograf și scriitor francez. 325 00:31:10,240 --> 00:31:14,080 El este și unul dintre așa-numiții fotografi ambasadori ai ESO. 326 00:31:18,760 --> 00:31:23,880 În fotografiile care îți taie respirația, el surprinde solitudinea deșertului Atacama, 327 00:31:23,880 --> 00:31:26,920 perfecțiunea high-tech a telescoapelor gigantice 328 00:31:26,960 --> 00:31:30,640 și măreția cerului pe timp de noapte. 329 00:31:38,440 --> 00:31:42,280 Asemenea colegilor săi ambasadori din toate colțurile lumii, 330 00:31:42,320 --> 00:31:45,640 Stephane ajută la promovarea mesajului ESO - 331 00:31:47,160 --> 00:31:51,240 mesajul unor oameni care, mânați de curiozitate, admirație și inspirație, 332 00:31:51,240 --> 00:31:54,720 și-au propus să-și unească puterile spre a explora stelele. 333 00:31:57,800 --> 00:32:01,360 Cooperarea a fost întotdeauna baza succesului ESO. 334 00:32:01,560 --> 00:32:02,560 Cu 50 de ani în urmă, 335 00:32:02,720 --> 00:32:04,240 Observatorul European din Emisfera Sudică 336 00:32:04,280 --> 00:32:07,160 a luat ființă cu ajutorul a cinci membri fondatori: 337 00:32:07,160 --> 00:32:11,240 Belgia, Franța, Germania, Olanda și Suedia. 338 00:32:11,640 --> 00:32:14,080 Curând, alte țări europene au dorit să li se alăture. 339 00:32:14,400 --> 00:32:20,560 Danemarca în 1967, Italia și Elveția în 1982, Portugalia în 2001 340 00:32:20,560 --> 00:32:22,720 și Marea Britanie în 2002. 341 00:32:23,600 --> 00:32:28,080 În ultimul deceniu, Finlanda, Spania, Republica Cehă și Austria 342 00:32:28,080 --> 00:32:31,480 s-au alăturat celei mai mari organizații astronomice din Europa. 343 00:32:32,480 --> 00:32:36,200 Cu puțin timp în urmă, Brazilia a devenit cel de-al 15-lea stat membru 344 00:32:36,240 --> 00:32:39,080 și prima țară non-europeană care s-a alăturat grupului. 345 00:32:39,480 --> 00:32:41,320 Cine știe ce ne rezervă viitorul? 346 00:32:42,280 --> 00:32:47,120 Împreună, statele membre își pot permite să facă un studii riguroase în domeniul astronomiei 347 00:32:47,160 --> 00:32:49,640 la cele mai mari observatoare din lume. 348 00:32:55,040 --> 00:32:57,200 Studiile sunt bune și din punct de vedere economic deoarece. 349 00:32:58,040 --> 00:33:02,640 ESO colaborează îndeaproape cu firme din Europa și din Chile. 350 00:33:13,440 --> 00:33:15,840 Au trebuit să fie construite șosele de acces. 351 00:33:16,760 --> 00:33:18,640 Piscurile munților au trebuit să fie nivelați. 352 00:33:20,160 --> 00:33:23,200 Colaborarea cu consorțiul industrial AES din Italia 353 00:33:23,240 --> 00:33:27,440 a permis construirea structurii de bază a celor 4 telescoape VLT. 354 00:33:27,999 --> 00:33:32,560 Fiecare telescop cântărește aproximativ 430 de tone. 355 00:33:34,240 --> 00:33:40,080 S-au construit și structuri gigantice de susținere, fiecare având înălțimea unui bloc cu 10 etaje. 356 00:33:42,880 --> 00:33:47,999 Compania germană de sticlă Schott a fabricat oglinzile delicate ale VLT 357 00:33:48,000 --> 00:33:52,240 — cu un diametru de 8 metri și o grosime de doar 20 de centimetri. 358 00:33:53,400 --> 00:33:55,400 La REOSC, în Franța, 359 00:33:55,400 --> 00:33:59,960 oglinzile au fost șlefuite cu o precizie de o milionime de milimetru, 360 00:33:59,960 --> 00:34:03,160 înainte de a fi îmbarcate în lungul drum către Paranal. 361 00:34:08,200 --> 00:34:12,040 Între timp, o mulțime de universități și institute de cercetare din Europa 362 00:34:12,080 --> 00:34:15,720 au cooperat în vederea perfecționării camerelor de luat imagini și spectrometrelor. 363 00:34:17,640 --> 00:34:20,400 Telescoapele ESO sunt construite cu banii obținuți din taxele și impozitele cetățenilor, 364 00:34:20,400 --> 00:34:21,800 cu banii tăi. 365 00:34:21,880 --> 00:34:24,880 Așa că și tu poți lua parte la descoperiri. 366 00:34:24,920 --> 00:34:30,080 De exemplu, website-ul ESO este o bogată sursă de informații astronomice, 367 00:34:30,120 --> 00:34:33,560 Incluzând mii de fotografii și filme frumoase. 368 00:34:35,800 --> 00:34:39,600 De asemenea, ESO editează reviste, broșuri 369 00:34:39,640 --> 00:34:44,240 și realizează documentare cum este cel pe care îl urmăriți chiar acum. 370 00:34:46,480 --> 00:34:48,080 Și peste tot în lume, 371 00:34:48,080 --> 00:34:53,880 Observatorul European din Emisfera de Sud contribuie la expoziții și manifestări științifice. 372 00:34:58,960 --> 00:35:03,560 Există nenumărate moduri de a participa la descoperirea Universului! 373 00:35:05,640 --> 00:35:08,960 Știați că numele celor 4 VLT-uri 374 00:35:08,960 --> 00:35:11,560 au fost puse de către o fată din Chile? 375 00:35:12,240 --> 00:35:14,880 Jorssy Albanez Castilla în vârstă de 17 ani 376 00:35:14,880 --> 00:35:19,840 a sugerat numele de Antu, Kueyen, Melipal și Yepun 377 00:35:19,880 --> 00:35:26,320 - însemnând Soare, Lună, Crucea Sudică și Venus în limba Mapuche. 378 00:35:27,200 --> 00:35:31,320 Implicarea elevilor și studenților precum Jorssy este importantă. 379 00:35:32,880 --> 00:35:36,160 Aici intervin activitățile educaționale ESO, 380 00:35:36,520 --> 00:35:39,800 precum exercițiile pentru elevi și cursurile susținute în școli. 381 00:35:41,960 --> 00:35:46,120 În 2004, când planeta Venus a trecut peste discul Soarelui, 382 00:35:46,160 --> 00:35:50,560 a fost elaborat un program special pentru studenții și profesorii europeni. 383 00:35:53,400 --> 00:35:58,000 Iar în 2009, cu ocazia Anului Internațional al Astronomiei, 384 00:35:58,040 --> 00:36:02,880 ESO a intrat în contact cu milioane de elevi și studenți din toate colțurile lumii. 385 00:36:02,880 --> 00:36:07,320 Nu de alta, dar copii de azi vor fi astronomii de mâine. 386 00:36:12,320 --> 00:36:16,960 În ceea ce privește oferta, nimic nu întrece Universul însuși. 387 00:36:24,320 --> 00:36:26,800 Astronomia este o știință vizuală. 388 00:36:26,800 --> 00:36:33,080 Imaginile cu galaxii, aglomerări de stele și incubatoare stelare ne înfierbântă imaginația. 389 00:36:37,800 --> 00:36:39,320 Atunci când nu sunt folosite în scopuri științifice, 390 00:36:39,320 --> 00:36:44,080 telescoapele ESO sunt folosite pentru Programul Cosmic Gems 391 00:36:44,080 --> 00:36:49,160 — prin fotografii cu scop educativ și de popularizare. 392 00:36:57,000 --> 00:37:00,680 Până la urmă, o imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte. 393 00:37:03,880 --> 00:37:08,320 Publicul larg poate chiar să ia parte la crearea acestor imagini nemaipomenite 394 00:37:08,320 --> 00:37:11,000 prin intermediul competițiilor de Căutare a Comorilor Ascunse. 395 00:37:14,160 --> 00:37:20,560 Entuziastul astronom rus Igor Chekalin a câștigat competiția în 2010. 396 00:37:22,080 --> 00:37:26,080 Fotografiile sale minunate au la bază informații științifice concrete. 397 00:37:31,840 --> 00:37:34,840 Prin intermediul statelor membre, industriei și universităților, 398 00:37:34,840 --> 00:37:37,640 prin cooperarea lor la toate nivelurile posibile, 399 00:37:37,640 --> 00:37:42,640 ESO a devenit una dintre cele mai de succes organizații astronomice din lume 400 00:37:43,040 --> 00:37:48,040 Iar prin angajarea publicului larg, și tu ești invitat să i te alături în aventura cunoașterii. 401 00:37:48,080 --> 00:37:51,160 Universul este și al tău și merită să fie descoperit. 402 00:37:57,680 --> 00:38:04,480 Captarea luminii 403 00:38:09,920 --> 00:38:11,480 De jumătate de secol, 404 00:38:11,480 --> 00:38:16,880 Observatorul European din Emisfera Sudică a arătat lumii splendorile Universului. 405 00:38:23,040 --> 00:38:25,440 Ploaie de stele căzând pe Pământ. 406 00:38:27,200 --> 00:38:30,400 Telescoapele gigantice surprind fotonii cosmici 407 00:38:30,440 --> 00:38:34,320 și îi captează cu ajutorul camerelor pentru imagini astronomice și spectrografelor de ultimă generație. 408 00:38:37,160 --> 00:38:41,960 Imaginile astronomice din zielele noastre sunt foarte diferite de cele din anii 1960. 409 00:38:43,400 --> 00:38:46,520 Atunci când ESO și-a început activitatea, în 1962, 410 00:38:46,520 --> 00:38:50,480 astronomii foloseau plăci fotografice mari din sticlă 411 00:38:51,480 --> 00:38:56,120 nu foarte sensibile, nici foarte precise și extrem de greu de mânuit. 412 00:39:00,600 --> 00:39:04,280 Ce diferență față de detectoarele electronice din zilele noastre! 413 00:39:04,960 --> 00:39:07,880 Acestea reușesc să surprindă aproape fiecare foton în parte. 414 00:39:08,400 --> 00:39:11,200 Imaginile sunt disponibile instantaneu. 415 00:39:11,240 --> 00:39:13,320 Și ceea ce e și mai important, 416 00:39:13,320 --> 00:39:17,320 ele pot fi procesate și analizate cu programele unui computer. 417 00:39:17,920 --> 00:39:21,600 Astronomia a devenit cu adevărat o știință digitală. 418 00:39:28,600 --> 00:39:31,120 Telescoapele ESO utilizează unele din cele mai mari 419 00:39:31,160 --> 00:39:33,840 și mai sensibile detectoare din lume. 420 00:39:33,840 --> 00:39:40,840 Camera VISTA are 16astfel de detectori, însumând un total de 67 de milioane de pixeli. 421 00:39:43,080 --> 00:39:48,160 Acest instrument imens surprinde radiația în infraroșu provenită din norii de praf cosmic, 422 00:39:48,200 --> 00:39:49,520 stelele nou-născute 423 00:39:49,520 --> 00:39:52,600 și galaxiile îndepărtate. 424 00:39:59,880 --> 00:40:05,600 Heliul lichid menține detectorul la minus 269 de grade. 425 00:40:05,600 --> 00:40:09,320 VISTA face un inventar al stelelor cerului sudic 426 00:40:09,320 --> 00:40:13,040 întocmai ca un explorator care studiază un continent necunoscut. 427 00:40:15,640 --> 00:40:19,080 Telescopul VLT Survey, este o altă mașinărie construită pentru a face descoperiri, 428 00:40:19,120 --> 00:40:22,040 dar aceasta funcționează la lunigimi de undă vizibile. 429 00:40:27,960 --> 00:40:31,880 Camera sa, numită OmegaCAM, este și mai mare. 430 00:40:32,520 --> 00:40:37,480 32 detectori CCD (Charge Coupled Device) produc imagini spectaculoase 431 00:40:37,480 --> 00:40:42,480 care însumează 268 de milioane de pixeli. 432 00:40:44,680 --> 00:40:47,999 Imaginea obținută conține un câmp stelar de 1 grad pătrat 433 00:40:48,000 --> 00:40:51,360 — de patru ori mai mare decât Luna plină. 434 00:40:53,520 --> 00:40:58,040 OmegaCAM generează 50 de gigabiți de informație în fiecare noapte. 435 00:40:59,400 --> 00:41:02,160 Aceștia sunt gigabiți minunați de informație. 436 00:41:05,800 --> 00:41:09,200 Telescoapele de monitorizare, precum VISTA și VST, 437 00:41:09,200 --> 00:41:12,920 scormonesc cerul în căutarea unor corpuri cerești rare și interesante. 438 00:41:13,360 --> 00:41:17,240 Astronomii utilizează în acest sens capacitatea VLT-ului 439 00:41:17,240 --> 00:41:20,880 pentru a studia astfel de obiecte până în cele mai mici detalii. 440 00:41:23,320 --> 00:41:25,760 Fiecare din cele 4 telescoape VLT 441 00:41:25,760 --> 00:41:28,200 își are propriul set de instrumente unice, 442 00:41:28,200 --> 00:41:31,200 care au la rândul lor o serie de particularități ce le fac unice. 443 00:41:31,999 --> 00:41:39,200 În lipsa acestor instrumente, ochiul gigantic al ESO ar fi, ei bine, orb. 444 00:41:40,280 --> 00:41:46,920 Instrumentele au nume ciudate ca ISAAC, FLAMES (FLĂCĂRI), HAWK-I (ȘOIM 1) și SINFONI. 445 00:41:47,800 --> 00:41:52,400 Mașinării gigantice high-tech, fiecare de mărimea unui autoturism. 446 00:41:54,200 --> 00:41:55,760 Care este 447 00:41:55,760 --> 00:42:00,920 acela de a înregistra fotonii cosmici și de a recupera orice urmă de informație. 448 00:42:03,240 --> 00:42:07,840 Toate instrumentele sunt unice, dar unele sunt speciale față de altele. 449 00:42:08,120 --> 00:42:14,360 Spre exemplu, NACO și SINFONI utilizează sistemul de optică adaptivă al VLT. 450 00:42:17,920 --> 00:42:20,840 Laserele produc stele artificiale 451 00:42:20,840 --> 00:42:24,600 ceea ce-i ajută pe astronomi să corecteze turbulența atmosferică. 452 00:42:30,760 --> 00:42:35,360 Imaginile NACO sunt atât de precise de parcă ar fi făcute din spațiul cosmic. 453 00:42:38,080 --> 00:42:43,720 Și mai sunt și MIDI și AMBER, două instrumente interferometrice. 454 00:42:45,160 --> 00:42:49,720 Aici, undele luminoase a două sau mai multe telescoape se unesc 455 00:42:49,720 --> 00:42:53,120 dând impresia că ar fi capturate de către o unică oglindă gigantică. 456 00:42:55,560 --> 00:42:56,920 Rezultatul: 457 00:42:57,320 --> 00:42:59,800 cele mai clare imagini pe care ți le poți imagina. 458 00:43:03,760 --> 00:43:06,720 Dar astronomia nu se referă doar la imagini. 459 00:43:06,760 --> 00:43:08,480 Dacă ești în căutare de detalii, 460 00:43:08,480 --> 00:43:12,400 Trebuie să diseci lumina stelelor și să-i studiezi compoziția. 461 00:43:15,360 --> 00:43:19,080 Spectroscopia este una dintre cele mai puternice unelte ale astronomiei. 462 00:43:24,800 --> 00:43:29,120 Nu e de mirare că ESO se mândrește cu unul dintre cele mai avansate spectrografe, 463 00:43:29,160 --> 00:43:31,640 este vorba despre puternicul X-Shooter. 464 00:43:32,240 --> 00:43:37,240 Imaginile sunt mult mai frumoase, însă spectrele dezvăluie și mai multă informație. 465 00:43:41,560 --> 00:43:42,840 Compoziția. 466 00:43:43,920 --> 00:43:45,160 Mișcarea. 467 00:43:46,080 --> 00:43:47,360 Vârsta. 468 00:43:53,480 --> 00:43:58,000 Atmosferele exoplanetelor care orbitează în jurul stelelor îndepărtate. 469 00:44:01,520 --> 00:44:05,680 Sau galaxii abia născute la marginea universului vizibil. 470 00:44:09,480 --> 00:44:14,480 Fără spectroscopie, am fi doar niște exploratori care admiră o priveliște frumoasă. 471 00:44:14,920 --> 00:44:16,360 Cu ajutorul spectroscopiei, 472 00:44:16,360 --> 00:44:21,360 învățăm despre topografia priveliștilor, geologia, evoluția și compoziția lor. 473 00:44:31,160 --> 00:44:32,999 Și mai este un lucru. 474 00:44:36,999 --> 00:44:41,880 În ciuda frumuseții liniștitoare, Universul este un spațiu violent. 475 00:44:43,920 --> 00:44:45,800 Corpurile se ciocnesc în noapte, 476 00:44:45,800 --> 00:44:49,640 iar astronomii vor să surprindă fiecare eveniment. 477 00:44:53,400 --> 00:44:58,680 Stele masive și modul lor de viață în titanicele explozii ale supernovelor. 478 00:45:04,600 --> 00:45:07,480 Unele detonări cosmice sunt atât de puternice 479 00:45:07,520 --> 00:45:11,040 încât pur și simplu pun în umbră galaxiile mamă, 480 00:45:11,040 --> 00:45:16,240 inundând spațiul intergalactic cu raze gama invizibile de mare energie. 481 00:45:18,200 --> 00:45:24,120 Telescoapele robotice mici reacționează la alertele automate transmise de sateliți. 482 00:45:24,600 --> 00:45:30,800 În câteva secunde, ele se plasează pe poziție pentru a studia efectele acestor explozii. 483 00:45:32,120 --> 00:45:35,920 Alte telescoape robotice se focalizează asupra unor evenimente mai puțin dramatice, 484 00:45:35,920 --> 00:45:40,000 așa cum sunt planetele îndepărtate care trec prin fața stelelor-mamă. 485 00:45:42,800 --> 00:45:46,400 Cosmosul se află într-o continuă mișcare. 486 00:45:46,440 --> 00:45:50,080 ESO încearcă să nu rateze nici măcar o bătaie de inimă. 487 00:45:51,999 --> 00:45:55,999 Cosmologia reprezintă studiul Universului ca întreg, 488 00:45:56,000 --> 00:46:00,440 structura, evoluția și originea acestuia. 489 00:46:04,360 --> 00:46:08,960 În acest domeniu, este esențial să surprinzi cât mai multă lumină posibil. 490 00:46:09,320 --> 00:46:14,640 Aceste galaxii sunt atât de îndepărtate încât numai o mână de fotoni mai ajung pe Pământ. 491 00:46:17,080 --> 00:46:20,520 Dar acești fotoni dețin indicii cu privire la trecutul cosmic. 492 00:46:22,320 --> 00:46:24,760 Ei au traversat Universul în miliarde de ani 493 00:46:25,160 --> 00:46:28,840 și pot oferi o imagine a zilelor de început ale Universului. 494 00:46:29,240 --> 00:46:34,160 Tocmai de aceea, avem nevoie de telescoape mari și de detectoare din ce în ce mai sensibile. 495 00:46:35,320 --> 00:46:37,440 În ultimii 50 de ani, 496 00:46:37,440 --> 00:46:41,920 telescoapele ESO au dezvăluit unele dintre cele mai îndepărtate galaxii și quasari 497 00:46:41,920 --> 00:46:43,960 observate vreodată. 498 00:46:47,360 --> 00:46:51,320 Au ajutat chiar la descoperirea modului de distribuție a materiei negre, 499 00:46:51,360 --> 00:46:53,920 al cărei secret încă nu a fost dezvăluit. 500 00:47:00,560 --> 00:47:04,360 Cine știe ce ne rezervă următorii 50 de ani? 501 00:47:10,320 --> 00:47:15,000 În căutarea vieții 502 00:47:17,520 --> 00:47:20,480 Te-ai întrebat vreodată dacă există forme de viață în Univers? 503 00:47:20,480 --> 00:47:23,600 Planete locuite care orbitează în jurul stelelor îndepărtate? 504 00:47:23,600 --> 00:47:26,520 Astronomii s-au întrebat – secole de-a rândul. 505 00:47:26,520 --> 00:47:30,960 La urma urmei, cu atâtea galaxii, fiecare cu atât de multe stele, 506 00:47:30,960 --> 00:47:33,160 cum ar putea Pământul să fie unic? 507 00:47:34,520 --> 00:47:39,120 În anul 1995, astronomii elvețieni, Michael Mayor și Didler Queloz, 508 00:47:39,120 --> 00:47:43,680 au descoperit o planetă extrasolară care se învârtea în jurul unei stele normale. 509 00:47:44,000 --> 00:47:48,480 De atunci și până azi, vânătorii de planete au găsit o mulțime de lumi extraterestre. 510 00:47:48,480 --> 00:47:53,800 Mici și mari, calde și reci, cu fel de fel de orbite. 511 00:47:54,600 --> 00:47:58,800 Acum suntem pe punctul de a descoperi surorile gemene ale Pământului. 512 00:47:59,040 --> 00:48:04,840 Iar pe viitor: o planetă cu viață – Sfântul Graal al astrobiologilor. 513 00:48:11,560 --> 00:48:15,080 Observatorul European din Emisfera Sudică joacă un rol important 514 00:48:15,080 --> 00:48:17,320 în căutarea exoplanetelor. 515 00:48:18,200 --> 00:48:22,560 Echipa lui Michael Mayor a găsit sute de exoplanete pe cerul de la Cerro La Silla, 516 00:48:22,560 --> 00:48:25,880 Prima platformă chiliană ESO. 517 00:48:26,680 --> 00:48:28,880 Aici se află spectrograful CORALIE, 518 00:48:28,880 --> 00:48:32,120 montată pe telescopul elvețian Leonhard Euler. 519 00:48:33,840 --> 00:48:39,800 Acesta măsoară ușoarele vibrații ale stelelor cauzate de gravitația planetelor care le orbitează. 520 00:48:40,000 --> 00:48:46,520 Venerabilul telescop ESO de 3,6 metri diametru vânează și el exoplanete. 521 00:48:47,760 --> 00:48:51,320 Spectrograful HARPS este cel mai precis din lume. 522 00:48:51,320 --> 00:48:55,560 Până acum a descoperit peste 150 de planete. 523 00:49:00,600 --> 00:49:02,360 Trofeul său cel mai mare: 524 00:49:02,360 --> 00:49:08,680 un sistem extrem de populat care conține între 5 și 7 lumi extraterestre. 525 00:49:20,160 --> 00:49:22,560 Mai există și alte moduri de a găsi exoplanete. 526 00:49:30,760 --> 00:49:37,360 În 2006, telescopul danez de 1,5 metri a ajutat la descoperirea unei planete îndepărtate 527 00:49:37,360 --> 00:49:40,360 care este aproape de 5 ori mai mare decât Pământul. 528 00:49:44,160 --> 00:49:48,160 Care să fie secretul? Microlentilele gravitaționale. 529 00:49:48,880 --> 00:49:54,160 Planeta și steaua-mamă trec prin fața unei stele mai luminoase din fundal, 530 00:49:54,160 --> 00:49:56,320 amplificându-i imaginea 531 00:49:58,120 --> 00:50:03,280 și, în unele cazuri, poți chiar să surprinzi exoplanete cu aparatul de fotografiat. 532 00:50:06,720 --> 00:50:13,240 În 2004, NACO, camera cu sistem optic adaptiv de la VLT, 533 00:50:13,240 --> 00:50:17,240 a captat prima imagine a unei exoplanete. 534 00:50:17,240 --> 00:50:23,040 Punctul roșu din această imagine este o planetă gigantică ce orbitează în jurul unei stele pitice maro. 535 00:50:26,560 --> 00:50:31,640 În 2010, NACO a mai făcut un pas înainte. 536 00:50:33,160 --> 00:50:37,320 Această stea este la 130 de ani-lumină depărtare față de Pământ. 537 00:50:37,320 --> 00:50:43,600 Este mai tânără și mai luminoasă decât Soarele, cu 4 planete care rotesc în jurul său pe orbite ample. 538 00:50:45,720 --> 00:50:50,960 Ochiul de vultur al NACO a făcut posibilă măsurarea luminii planetei 539 00:50:50,960 --> 00:50:55,480 — un planetă gigantă de gaz, de 10 ori mai masivă decât Jupiter. 540 00:50:56,840 --> 00:50:59,440 În ciuda luminii foarte puternice a stelei-mamă, 541 00:50:59,440 --> 00:51:03,440 lumina slabă a planetei poate fi analizată spectral 542 00:51:03,440 --> 00:51:06,400 pentru a afla amănunte legate de atmosfera sa. 543 00:51:08,080 --> 00:51:14,680 Astăzi, multe dintre exoplanete sunt descoperite atunci când tranzitează steaua-mamă. 544 00:51:14,760 --> 00:51:18,040 Dacă surprindem o planetă pe orbită, 545 00:51:18,040 --> 00:51:21,400 o vom vedea apoi trecând ciclic prin fața stelei sale. 546 00:51:21,400 --> 00:51:25,880 Astfel, sclipirile regulate ale unei stele 547 00:51:25,880 --> 00:51:29,320 trădează existența unei planete care o orbitează. 548 00:51:31,760 --> 00:51:36,600 Telescopul TRAPPIST din La Silla va ajuta la căutarea unor astfel de tranzite greu de sesizat. 549 00:51:37,240 --> 00:51:38,560 Între timp, 550 00:51:38,560 --> 00:51:45,120 VLT s-a ocupat cu studiul amănunțit al unei planete aflate în tranzit. 551 00:51:45,920 --> 00:51:53,840 Faceți cunoștință cu GJ1214b, un super-Pământ, o planetă de 2,6 de ori mai mare decât planeta noastră. 552 00:51:55,920 --> 00:52:01,800 În timpul tranzitului, atmosfera planetei absoarbe parțial lumina stelei-mame. 553 00:52:06,080 --> 00:52:11,760 Spectrograful sensibil FORS al ESO a descoperit că GJ1214b 554 00:52:11,760 --> 00:52:16,000 ar putea fi un fel de saună fierbinte și aburindă. 555 00:52:18,600 --> 00:52:23,080 Giganții de gaz și saunele cosmice sunt neprielnice vieții. 556 00:52:23,080 --> 00:52:25,840 Dar vânătoarea nu s-a terminat. 557 00:52:26,800 --> 00:52:31,640 În curând, noul instrument SPHERE va fi instalat pe VLT. 558 00:52:31,680 --> 00:52:37,080 SPHERE va fi capabil să depisteze planete slab luminate prin fierbințeala stelelor-gazdă. 559 00:52:38,400 --> 00:52:44,120 În 2016, spectrograful ESPRESSO va ajunge la VLT 560 00:52:44,120 --> 00:52:48,120 și va pune în umbră instrumentul utilizat azi, HARPS. 561 00:52:49,760 --> 00:52:53,840 Odată terminat, Extremely Large Telescope al ESO, 562 00:52:53,840 --> 00:52:57,800 va găsi, probabil, urmele unor biosfere extra-terestre. 563 00:53:05,160 --> 00:53:08,080 Pe Pământ, viața este luxuriantă. 564 00:53:09,720 --> 00:53:18,200 În nord, Chile e plin de condori, vicuñas, vizcachas și cactuși gigantici. 565 00:53:20,680 --> 00:53:25,320 Până și pământul arid din deșertul Atacama colcăie de microbi rezistenți. 566 00:53:29,600 --> 00:53:33,960 Am găsit în spațiul interstelar cărămizile cu care a fost construită viața. 567 00:53:35,000 --> 00:53:37,800 Am văzut că există o multitudine de planete. 568 00:53:41,800 --> 00:53:46,840 Cu miliarde de ani în urmă, cometele au adus apă și molecule organice pe Pământ. 569 00:53:49,240 --> 00:53:52,960 De ce n-ar fi posibil ca acest lucru să se întâmple și în altă parte? 570 00:53:58,440 --> 00:54:00,200 Sau suntem singuri în Univers? 571 00:54:01,800 --> 00:54:03,840 Aceasta este cea mai importantă întrebare a omenirii. 572 00:54:05,160 --> 00:54:08,200 Iar răspunsul este aproape descoperit. 573 00:54:18,697 --> 00:54:24,816 Construcție la scară mare 574 00:54:29,320 --> 00:54:32,240 Astronomia este o știință grandioasă. 575 00:54:34,800 --> 00:54:36,817 Universul este vast, 576 00:54:36,842 --> 00:54:41,000 iar explorarea cosmosului necesită intrumente uriașe. 577 00:54:45,760 --> 00:54:50,519 Acesta este telescopul Hale de 5 metri diametru, de pe Muntele Palomar. 578 00:54:50,544 --> 00:54:55,470 Atunci când Observatorul European de Sud a fost înființat, în urmă cu 50 de ani, 579 00:54:55,495 --> 00:54:58,600 a fost cel mai mare telescop din lume. 580 00:55:00,175 --> 00:55:05,455 Complexul Very Large Telescope al ESO de pe Cerro Paranal este acum cel mai mare. 581 00:55:06,299 --> 00:55:09,212 Având statutul de cel mai puternic observator din istorie, 582 00:55:09,237 --> 00:55:13,080 el a revelat toate minunățiile Universului în care trăim. 583 00:55:15,720 --> 00:55:20,089 Dar astronomii și-au îndreptat atenția asupra unor instrumente cu mult mai mari. 584 00:55:20,114 --> 00:55:23,360 Iar ESO le îndeplinește visele. 585 00:55:37,822 --> 00:55:40,142 San Pedro de Atacama. 586 00:55:41,424 --> 00:55:45,410 Ascunsă printre priveliști care îți taie respirația și minunății ale naturii, 587 00:55:45,435 --> 00:55:49,484 acest oraș pitoresc este tărâmul indigenilor Atacameños 588 00:55:49,509 --> 00:55:52,040 precum și al drumeților temerari, 589 00:55:54,280 --> 00:55:58,080 dar și al astronomilor și tehnicienilor ESO. 590 00:56:03,400 --> 00:56:07,696 Nu departe de San Pedro, ia naștere prima mașinărie de vis a ESO. 591 00:56:07,721 --> 00:56:13,080 Aceasta este cunoscută sub numele de ALMA – Atacama Large Millimeter/submillimeter Array. 592 00:56:14,160 --> 00:56:19,491 ALMA este un proiect comun al Europei, Americii de Nord și Asiei de Est. 593 00:56:19,889 --> 00:56:23,057 Acesta functionează ca o lentilă gigantică focalizantă. 594 00:56:23,082 --> 00:56:28,076 Foarte aproape una de alta, cele 66 de antene oferă o priveliște extrem de amplă. 595 00:56:28,101 --> 00:56:33,838 Distanțate, antele descoperă detalii mult mai fine din regiuni mai mici de pe cer. 596 00:56:35,760 --> 00:56:40,643 La lungimi de undă submilimetrice, ALMA vede Universul într-o altă lumină. 597 00:56:40,668 --> 00:56:42,120 Dar ce va scoate la lumină? 598 00:56:43,663 --> 00:56:49,160 Nașterea celor dintâi galaxii din Univers, formate imediat după Big Bang. 599 00:56:51,880 --> 00:56:54,746 Nori reci și prăfuiți de gaz molecular 600 00:56:54,771 --> 00:56:58,600 — incubatoarele stelare unde iau naștere noi sori și noi planete. 601 00:57:02,200 --> 00:57:04,760 Și: chimia cosmosului. 602 00:57:08,560 --> 00:57:13,560 ALMA va depista moleculele organice – cărămizile vieții. 603 00:57:17,680 --> 00:57:21,480 Construcția antenelor ALMA este în plin avânt. 604 00:57:22,440 --> 00:57:26,095 Doi transportatori gigantici, numiți Otto și Lore, 605 00:57:26,120 --> 00:57:30,101 duc antenele care sunt gata de utilizare către platoul Chajnantor. 606 00:57:36,200 --> 00:57:38,286 La 5 000 de metri deasupra nivelului mării, 607 00:57:38,311 --> 00:57:42,399 se obține o priveliște de neegalat a Universului în domeniul microundelor. 608 00:57:49,662 --> 00:57:51,688 În timp ce ALMA este aproape gata de dat în folosință, 609 00:57:51,713 --> 00:57:55,961 pentru următoarea mașinărie de vis a ESO mai e nevoie de timp. 610 00:57:55,986 --> 00:57:57,868 Vedeți muntele de acolo? 611 00:57:57,893 --> 00:58:00,160 Acesta este Cerro Armazones. 612 00:58:02,320 --> 00:58:04,048 Nu departe de Paranal, 613 00:58:04,073 --> 00:58:09,286 va fi casa celor mai mari telescoape din întreaga istorie a omenirii. 614 00:58:09,659 --> 00:58:14,080 Faceți cunoștință cu European Extremely Large Telescope (E-ELT). 615 00:58:14,520 --> 00:58:17,240 Cel mai mare ochi deschis către cer din lume. 616 00:58:22,000 --> 00:58:25,500 Ce va fi dotat cu o oglindă de aproape 50 de metri în diametru, 617 00:58:25,525 --> 00:58:30,465 E-ELT va pune în umbră toate telescoapele care l-au precedat. 618 00:58:32,838 --> 00:58:36,198 Aproape 800 de segmente de oglindă sunt controlate de computer. 619 00:58:37,917 --> 00:58:41,930 Sisteme optice deosebit de complexe oferă cele mai clare imagini posibile. 620 00:58:44,510 --> 00:58:47,317 O cupolă la fel de înaltă ca o turlă de biserică. 621 00:58:52,520 --> 00:58:56,844 E-Elt este o punere în practică a tot ce este la superlativ. 622 00:59:00,167 --> 00:59:04,647 Dar minunea reală, deisgur, este în Universul de afară. 623 00:59:10,120 --> 00:59:14,415 E-ELT va observa planetele care orbitează în jurul altor stele. 624 00:59:18,160 --> 00:59:22,384 Spectrografele vor măsura atmosfera acelor lumi extraterestre. 625 00:59:22,409 --> 00:59:24,520 în cautare de amprente ale vieții. 626 00:59:28,320 --> 00:59:33,969 Mai departe, E-ELT va studia stele individuale din alte galaxii. 627 00:59:33,994 --> 00:59:38,480 Este ca și cum i-am întâlni pe locuitorii orașelor vecine pentru prima dată. 628 00:59:39,706 --> 00:59:42,181 Funcționând ca o mașinărie cosmică a timpului, 629 00:59:42,206 --> 00:59:45,845 telescopul gigantic ne permite să ne întoarcem cu miliarde de ani în urmă, 630 00:59:45,870 --> 00:59:47,800 pentru a vedea cum a început totul. 631 00:59:51,680 --> 00:59:55,461 Iar asta va rezolva și enigma Universului în expansiune 632 00:59:55,486 --> 00:59:59,955 — faptul de neînțeles că galaxiile se îndepărtează una de cealaltă 633 00:59:59,980 --> 01:00:02,040 la viteze din ce în ce mai mari. 634 01:00:13,960 --> 01:00:18,320 Astronomia este o știință la scară mare și este o știință a marilor mistere. 635 01:00:18,628 --> 01:00:20,195 Există viață dincolo de Pământ? 636 01:00:20,354 --> 01:00:22,160 Care este originea Universului? 637 01:00:23,358 --> 01:00:28,345 Noul telescop extrem de mare al ESO ne va sprijini în această aventură a cunoașterii. 638 01:00:28,370 --> 01:00:31,994 Încă nu am ajuns acolo, dar nici nu va dura foarte mult pănă vom ajunge. 639 01:00:32,400 --> 01:00:33,720 Și ce mai urmează? 640 01:00:33,720 --> 01:00:35,550 Ei bine, nimeni nu știe asta. 641 01:00:35,575 --> 01:00:38,360 Dar ESO este gata de aventură.